BUNE MANIERE LA TEATRU, CINEMATOGRAF, CONCERTE EXPOZITI

Un spectacol de teatru este intotdeauna o sarbatoare , mai ales daca este vorba despre o gala , o premiera sau un spectacol cu invitati. Daca cinematograful a devenit banal , teatrul si-a pastrat prestigiul de eveniment pa care nu il vezi niciodată de doua ori in acelasi fel. Sa pastram deci la reprezentaţiile sale caracterul festiv si sa ne dam osteneala sa ne imbracam elegant , chiar cind ne ducem la spectacol intr-o zi de lucru. Actorii ne vor fi recunoscători si , oricine cunoaste lumea lor , stie ca atmosfera de sarbatoare ii inspira , ii face sa se simta mai in largul lor si ii stimuleaza sa dea tot ce au mai bun in ei. Un bărbat se duce seara la teatru in ţinută închisa , iar la matinee in tinuta de oras. Daca este vorba despre o premiera sau o gala , se cere tinuta de seara mai ales in primele rinduri sau in loje. In salile de concert doamna poate veni si in rochie de dupa-amiaza sau in orice alta tinuta ingrijita. Barbatul - haina inchisa cu pantalon asortat sau in costum inchis. Ne vom îmbrăca îngrijit dar fara sa pierdem atita timp incit sa întârziem. Dimpotriva , in aceste cazuri , exactitatea este intr-adevar politetea regilor. Daca totusi am întârziat , este nepoliticos sa-ne croim drum printre spectatori dupa ce a inceput spectacolul. Asteptam sfirsitul actului sau al unei parti simfonice , dupa usa , pentru a nu tulbura sala si numai dupa aceea ne cautam locul. La teatru , in salile de concert sau de conferinte , barbatul va merge inainte pentru a o scuti pe partenera sa de contactul cu primele priviri curioase.

Daca se poate tolera , in mod exceptional , la restaurant sau la cinema , sa-ti iei hainele cu tine , acest lucru este absolut interzis la teatru sau la concert. Barbatul isi lasa la vestiar palaria , manusile si paltonul , dupa ce a ajutat-o pe doamna. Daca este admis ca o femeie sa-si pastreze palaria le restaurant nu la fel se intimpla la teatru , deoarece ea ar putea deranja pe vecinii din spate. In loja poti sa-ti pastrezi paltonul , pardesiul cu tine caci acolo exista cuiere. Femeile pot sa-si pastreze palaria. Daca partenera isi corecteaza toaleta in fata onglinzii din vestiar , barbatul ramine discret putin in urma sau alaturi.  Poate profita de acest timp pentru a rasfoi programul pe care si l-a procurat. Este neplacut sa-l imprumuti pe al vecinului si mai neplacut este sa-l citesti pe deasupra umarului sau. Daca ai un loc la galerie , scara pune din nou vechea problema a prioritatilor. Barbatul precede sau urmeaza femeia ? Sa spunem de la bun inceput ca latimea scarilor de teatru permite , in general , sa rezolvam problema mergind alaturi. Dar daca trebuie sa analizam problema din punctul de vedere al curtoaziei , o veche regula spune ca barbatul precede femeia cu jumatate de pas la urcat si o urmeaza cu o jumatate de pas la coborire. In sala si pe rindul de scaune , barbatul trece in fata. Ar trebui sa se inteleaga de la sine ca treci prin fata spectatorilor care s-au ridicat. Sa ramii pe scaun in acest caz este nepoliticos , iar cel ce se indreapta spre locul sau trece cu fata la cei ridicati si nu cu spatele. Barbatul lasa doamnei locul cel mai bun , cel de unde se vede mai bine scena , chiar daca acest loc este la stinga sa.

Este de neconceput sa mănânci sau sa comentezi in timpul spectacolului. Regula este valabila si la cinema. La concert , nu vei urmari ritmul muzica dând din cap , din mina , sau din picioare si in nici un caz nu vei fredona melodia in timp ce o interpretează orchestra. Multe teatre vechi sint construite in asa fel incit din loja se vede la fel de bine sala ca si scena. In acest caz este o lipsa totala de tact sa explorezi cu binoclul decolteul doamnelor sau figurile spectatorilor. El nu trebuie sa fie indreptat decit spre scena sau spre orchestra. Daca doamna care însoţeste un barbat nu vrea sa mearga la bar sau in foaierul pentru fumat , acesta va trebui doar sa caute eventual racoritoare si sa se abtina de la fumat. Sala de teatru nu este facuta pentru a lua o masa completa , ci cel mult a minca niste dulciuri , bomboane , alune , inghetata etc si numai in timpul pauzelor.

La teatru ca si la cinema salutam cunostintele cu o simpla inclinare a capului si nu angajam cu ele o conversatie pe deasupra capului spectatorilor. Daca tinem sa ne vorbim , vom profita de antract. Una dintre cele mai mari grosolanii sa parasim sala inainte de sfirsitul spectacolului si sa ne pregatim de plecare in timpul ultimei scene sau fraze melodice , sub pretextul de a câstiga câteva clipe in plus la vestiar. Acasta regula e valabila si pentru aplauzele datorate artistilor. O persoana bine crescuta isi va face o datorie din a raspunde stradaniilor actorilor prin aplauze si nu le va intrerupe pentru a se întoarce acasă cu câteva minute mai devreme. Cealaltă extrema , de a face un solo de aplauze dupa incetarea lor , este de asemenea de prost gust. Atunci , cind trebuie sa aplaudam ? La teatru , la sfirsitul fiecarui act sau la sfirsitul unei bucati de virtuozitate speciala. Intr-o sala de concert , la intrarea dirijorului sau a solistului. In schimb , vei face o gafa daca vei aplauda la sfirsitul unei miscari simfonice. Simfonia are de obicei patru parti si se aplauda numai la sfirsit. Daca avem de a face cu un ciclu de lieduri aplaudam la sfirsitul ultimului dintre ele. Nu se aplauda niciodata intr-o biserica. Numai marilor artisti li se ofera sau li se arunca flori. Se pot trimite flori si tinerelor actrite care debuteaza intr-un rol mai serios , in nici un caz cind sunt doar figurante. Nu se manifesta dezaprobarea fata de un spectacol prin fluieraturi , mai ales in timpul desfasurarii lui.

Intr-o expozitie de pictura : iti scoti palaria la intrarea in galerie , te abtii sa rizi in hohote , sa mănânci , sa fumezi si mai ales sa comentezi operele in mod dezagreabil. Aceste critici sunt si mai deplasate daca provin de la un om incapabil sa deosebească o reproducere proasta de un Rembrandt original si ar fi mai indicat sa se abţină de la orice fel de comentarii. Ca peste tot in societate un om poate sa amine ce are de spus pe mai târziu din consideraţie pentru ceilalţi vizitatori dar si pentru pictorul adesea prezent.

Reguli de conduita pentru invitati la nunta

Ocazia de a impartasi o zi atat de speciala cu mirele si mireasa ii pune pe invitati intr-o dispozitie vesela. Asa cum mirele si mireasa trebuie sa urmeze anumite reguli de conduita in ziua nuntii, si invitatii trebuie sa respecte un anumit set de reguli. Exista anumite reguli de conduita pentru invitati de care trebuie sa se tina cont pentru ca acestia sa nu ajunga intr-o situatie jenanta.

 

Raspundeti la invitatie

Pe invitatii, in partea de jos, se afla imprimate literele RSVP si o data. “RSVP” vine din franceza ( repondez s’il vous plait) si inseamna “va rugam sa raspundeti”.  Acest termen limita este dat pentru ca mirii sa poata finaliza planurile cu firma de catering si cu furnizorii. Raspunsurile la invitatii le spun cuplului si cate marturii de nunta si cat alcool sa comande.

Desi se considera a fi lipsa de bune maniere daca invitatii raspund dupa data limita, este si mai rau ca acestia sa apara la nunta fara sa dea vreun raspuns. Acest lucru este un inconvenient major pentru mire si mireasa, intrucat acestia nu sunt pregatiti sa primeasca invitati in plus. Invitatii care apar la nunta fara sa fi dat un raspuns in prealabil, cel mai probabil nu vor avea loc la mese si nici nu vor putea fi serviti cu mancare si bautura. Acest lucru ii pune pe miri in incurcatura, de aceea este bine sa va asigurati ca raspundeti invitatiilor la nunta.

Daca atunci cand primiti o invitatie la nunta, pe plic sunt scrise si cuvintele “plus unu”, inseamna ca sunteti liberi sa invitati inca o persoana (iubit, prieten, etc.). Daca nu exista aceasta indicatie pe plic, nu presupuneti ca puteti invita inca o persoana. Deoarece cheltuielile de nunta se platesc in functie de numarul de invitati, cuplul s-ar putea sa nu-si permita sa invite oameni in plus. Doar in cazul in care invitatul este casatorit sau logodit, se intelege de la sine ca si sotia/logodnica este invitata la nunta. Daca pe plic nu apar si cuvintele “plus unu”, atunci trebuie sa mergeti singuri la nunta. De asemenea, nu este indicat ca invitatii sa-i sune pe miri si sa-i intrebe daca pot veni insotiti. Invitatii sosesc la nunta

 

Norme de eticheta privind tinutele de nunta

Daca ceremonia va avea loc in biserica, formalitatea este importanta. Femeile trebuie sa poarte rochii si ciorapi fini, iar barbatii trebuie sa poarte costume. La nuntile ce au loc dimineata se pot purta palarii si manusi. Nuntile care au loc dupa-amiaza sunt adeseori semi-formale. Ceremoniile ce au loc seara pot fi formale sau lejere. Daca nu sunteti siguri ce puteti purta, cel mai bine este sa intrebati cuplul.       Cand aveti dubii, uitati-va ce scrie pe invitatie.        Cuplul poate avea o nunta tematica sau se poate casatori pe plaja si invitatii trebuie sa se conformeze. Invitatii nu trebuie sa poarte alb in intregime. Aceasta culoare este rezervata pentru mire si mireasa. In unele culturi, o tinuta neagra este un semn de dezaprobare, prin urmare fiti atenti ce purtati. Normele de eticheta in ceea ce priveste tinutele de nunta sunt importante si trebuie sa fie intelese inainte de eveniment.

 

Bunele maniere la ceremonie

Nu purtati o conversatie cu persoana de langa in timpul ceremoniei de nunta. Aveti putina consideratie fata de cuplu si fata de ceilalti invitati prezenti. Alte sfaturi pentru comportamentul in timpul ceremoniei includ:

  1. Sositi la timp: intarzierile reprezinta o lipsa de respect fata de organizatorii nuntii si fata de miri. Nu intarziati la nunta!
  2. Fara fotografii in timpul ceremoniei: puteti face fotografii cuplului dupa ceremonie, insa niciodata in timpul ceremoniei. Dupa luna de miere, este politicos sa cereti miresei copii dupa fotografiile realizate de catre fotograful profesionist.
  3. Opriti-va telefoanele mobile: inchideti telefonul mobil sau lasati-l in masina. Daca telefonul suna in timpul ceremoniei, va veti simti jenati si veti rani si sentimentele cuplului. Nu vorbiti la telefon si nu trimiteti mesaje text odata ce ati ajuns la locatia ceremoniei.
  4. Scoateti-va palaria si ochelarii de soare: in general, atunci cand intra intr-o cladire, oamenii isi scot palaria si ochelarii de soare. Cu exceptia cazului in care palaria face parte din tinuta de nunta (joben la o nunta tematica, de exemplu), aceasta trebuie sa fie data jos.

 

Comportamentul la receptie

Bunele maniere nu trebuie sa fie uitate nici dupa ce se incheie ceremonia. Desi receptia este mai relaxata decat ceremonia, tot exista cateva reguli de care invitatii trebuie sa tina cont, si anume:

  1. Cina: invitatii trebuie sa le permita celor de la masa principala sa inceapa sa manance primii, in afara cazului in care primesc instructiuni de la gazda ca pot incepe sa manance odata ce au fost serviti.
  2. Dansul: chiar daca ai chef sa dansezi, nu uita ca primul dans ii apartine cuplului. Verifica programul de nunta pentru a vedea daca mai sunt programate si alte dansuri speciale. Uneori, dupa dansul mirelui cu mireasa pot urma dansul miresei cu tatal ei si dansul mirelui cu mama lui.
  3. Alcoolul: nu vreti sa va pierdeti capul la nunta cuiva drag. Este indicat sa va cunoasteti limita.
  4. Activitatile speciale: nu luati prea in serios activitatile speciale. Nu este nevoie sa va imbulziti pentru a prinde jartiera sau buchetul miresei. Daca la nunta va fi si karaoke, aplaudati-i pe participanti, chiar daca nu au fost extraordinari. Iar daca la receptie vor fi si jocuri, nu reactionati urat daca nu castigati.

O nunta trebuie sa fie placuta pentru toti cei implicati. Daca veti tine cont de bunele maniere, le veti darui mirilor amintiri deosebite si le veti arata respectul adecvat pentru uniunea lor.

REGULI DE CONDUITA INTR-UN RESTAURANT

Exista cateva reguli de baza pe care trebuie cunoscute inainte de o cina romantica, la restaurant.
Afla cateva reguli de baza pentru a face o impresie placutala fiecare iesire in oras la masa.
Daca ai ales un local unde se mananca bine si este apreciat si de cunoscutii tai, nu trebuie sa te mire faptul ca este mereu aglomerat. Pentru a te asigura ca vei gasi o masa libera, s-ar putea sa ai nevoie de o rezervare din timp. Inainte de a "testa" un nou restaurant, este bine sa te interesezi de mancare si ambianta. Nu trebuie sa te jenezi sa intrebi despre aceste lucruri.Nu este lipsa de bun simt nici daca te interesezi, prin telefon, de preturile practicate.
Daca nu vei face acest lucru, e posibil sa regreti si sa treci prin momente mai putin placute. Nu uita ca si restaurantele modeste pot oferi mincaruri rafinate si atmosfera placuta. Exista restaurante de diferite categorii pentru orice buzunar. Tinuta trebuie sa fie adecvata momentului. Trebuie sa ai in vedere posibilitatea ca exista restaurante care nu accepta clienti imbracati in jeansi.
In general, cea mai potrivita tinuta pentru serile petrecute la restaurant este cea eleganta, clasica. Daca ai hotarat sa mergi intr-un local mai modest, unde te vei simti in largul tau intr-o tinuta mai lejera, nu are sens sa te imbraci la patru ace. La intrarea in restaurant, barbatul deschide usa femeii, lasand-o sa treaca in fata, pentru a intra prima. Primul care intra in local este barbatul, pentru a feri doamna de privirile indiscrete ale celorlalti si pentru a cauta o masa libera. Cand sunteti intr-un local, trebuie sa va comportati cu bun simt, fara a atrage atentia asupra dumneavoastra. Trebuie sa respectati obiceiurile localului. Daca restaurantul are si garderoba, nu va temeti sa lasati hainele. Daca le veti aseza pe spatarul scaunului nu veti face o impresie placuta. De asemenea, trebuie sa stiti ca unele restaurante au zone speciale pentru fumatori si sa respectati acest obicei. La masa se asaza intai femeia, care are prioritate in alegerea locului.
Barbatul trebuie sa ii tina scaunul, dupa care se va aseza pe locul din partea opusa sau alaturi. Daca nu este nici o masa libera, va puteti aseza la masa cu alte persoane, dar numai dupa ce ati cerut, in prealabil, acordul. Meniul trebuie consultat de fiecare in parte, dupa care domnul va da comanda chelnerului. O adevarata doamna evita sa discute cu ospatarul, pe tot parcursul mesei. In timpul mesei, nu priviti insistent vecinii, nu comentati, nu vorbiti sau radeti galagios. Nu veti face decat sa atrageti privirile suparate ale celorlalti. Asezati-va confortabil in scaun. Servetul NU trebuie tinut pe genunchi, ci se foloseste doar pentru stergerea gurii.
La sfarsit, se impatureste frumos si se pune intr-o parte. Daca, in lipsa chelnerului, barbatul serveste bauturile, nu va pune sticla pe masa, ci in frapiera. Vinurile se degusta la inceput de catre domn, care se decide asupra celui potrivit. Daca v-a facut recomandari chelnerul, luati-le in considerare. El ar putea sti, de exemplu, ca pestele merge cu vin alb, friptura cu vin rosu.
Reclamatiile nu trebuie facute cu voce tare.
Evitati cearta cu chelnerul, adresandu-va direct sefului de sala sau patronului.

DACIA ŞI DACO-GEŢII

Daco-geţii fac parte din ramura nordică a traciilor nordici. Aceasta ramură a fost numită geţii de către grecii şi daci de către latini însă „sunt unul şi acelaşi popor şi vorbesc aceeaşi limbă”(Strabo).

Limba daciilor era un dialect al tracice şi face parte din limbiile indoeuropene. Cuvinte din limba dacică au rămas şi în vocabularul limbii române( prunc, copil, moş, varză, viezure; nume de râuri- Alutus, Samus, Pyretus, Maris).

Triburi geto-dacice:

  • appuli( zona Alba-Iulia)
  • carpii( Moldova centrală)
  • costobocii( Moldova de Nord şi Maramureşul)
  • crobyzii( Dobrogea)

Teritoriul geto-daciilor a corespuns în linii mari cu teritoriul de astăzi al ţării noastre(râurile Tisa, Nistru, Muntii Balcani si de Marea Neagra-acest teritoriu poarta denumirea de spatiul carpato-danubian-pontic).

 

Civilizaţia geto-dacică.

 

Aşezările dacice au denumiri:

  • cu terminaţia în dava: Argedava, Buridava, Sucidava, Piroboridava
  • fără terminaţie în dava: Sarmisegetuza, Apulum, Napoca.
  • aşezările erau fortificate cu valuri de pământ, palisade şi şanţuri.
  • Aşezări cu un sistem de fortificaţii prevăzute cu : ziduri groase de trei metr, şanţuri, valuri cu palisade şi cetăţi ce înconjoară capitala sacră- Sarmizegutusa, precum şi cele de Costeşti, Blidaru, Băniţa, Piatra Roşie.

În cimitirele  de la Zimnicea şi Murghiol s-a constat incinerarea morţiilor, cenuşa fiind depusă  într-o urnă.

 

Religia.

  • Credinţa în nemurie.
  • Cunoştiinţe în botanică, medicină, astronomie.

Artă

  • Tezarul de argint de la Lupu
  • Tezarul de vase de argint de la Sâncreieni,

 

Organizare societăti dacice.

Geto - daci era organizată în obşti săteşti, agricultura fiind ramura de bază a economiei.

Societatea dacică era stratificată în:

  • Preoţii
  • Tarabostes - nobilimea
  • Comatii - oameni liberi
  • Sclavi(minoritate) folosiţi la muncile casnice.

Statul dac era o monarhie cu caracter militare in care un rol important l-a avut clasa sacerdotal (preoţimea).

 

 

În afară de geto dacii mai pătrund şi alte populaţii:

  • Iliri( în Oltenia)
  • Sciţii( Transilvania)
  • Tracii sudici(Dobrogea)
  • Celţii(Transilvania)
  • Bastarni(Moldova).

Aceste  neamuri au fost asimilaţi de către geto-dacii.

 

Întemeirea coloniilor greceşti.

În secol al VII-lea î. Hr. are loc marea colonizare greacă. Aceştia întemeiază pe litoralul getic al Mării Negre(Pontus Euxinius) coloniile:

  • Histria
  • Tomis(Constanţa)
  • Callatis( Mangalia)

Coloniile s-au organizat în după modelul oraşelor din Grecia(polisuri) de la regimuri oligarhice la cele democratice.

Între grecii şi populaţia getică au exista legături economice şi politice. Geţii vor prelua şi imită mondele greceşti şi macedonene.

 

 

Relaţiile politico-militare dintre greci şi geţi.

  • În anul 339 î. Hr. coloniile greceşti se aliaza cu geţii împotriva lui Ateas, conducătorul sciţiilor.
  • 335 î. Hr. coloniile de pe litorarul Mării Negre cer protecţie geţiilor şi sciţiilor împotriva
  • 72-71 î. Hr. Histria, Tomis şi Callatis intră sub ocupaţia romană.

 

 

Istoria geto-dacilor.

 

  1. Prima ştire despre geto-dacii aparţine „părintelui istorie” Herodot care relatează despre expediţia lui Darius din 514 î. Hr.

Înainte de a sosi la Istru (Dunăre), primul popor pe care îl supuse Darius au fost geţii care se cred nemuritori. Căci tracii care stăpânesc părţile Salmidesului şi care locuiesc mai sus de cetăţile Apollonia şi Mesembria, şi se numesc Scirmiazi şi Naciipsei, se predaseră lui Darius fără nicio luptă ; iar geţii, hotărându-se la o rezistenţă îndărătnică fură supuşi îndată, cu toate că sunt cei mai viteji şi cei mai cinstiţi dintre Traci

  1. În 339 î. Hr, conflictul dintre alianţa geto-greacă împotriva regelui scit Ateas.

III.  Expediţia lui Alexandru Macedon sau Alexandru cel Mare la nord de Dunăre în anul 335 î. Hr.

  1. Conflictul dintre regele macedonean Lismachos şi Dromichaites, conducătorul unei uniuni de triburi get-dacice din Câmpia Munteană( sfârşitul secolului al IV-lea î. Hr.
  2. Alte căpetenii geto-dacice: Zalmogedikos, Rhemaxos (Dobrogea), Oroles, Rubobostes(Transilvania)
  3. Burebista(82-44 î. Hr.). Este  conducătorul unei uniuni de triburi cu centrul în Munţii Orăştie şi  capitala la Sarmizegetusa.

A fost sprijinit de către marele preot Deceneu şi aristrocraţie. Această uniune este favorizată de către pericolul extern cel celtic cât şi cel roman.

"Ajuns în  fruntea neamului sau care era istovit de războaie dese, getul Burebista s-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin si ascultare fata de porunci, încât în câţiva ani a făurit un stat puternic si a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine, ajungând sa fie temut chiar si de romani", astfel sintetizează Strabon din Amaseia, geograf si istoric grec.

 

Politica externă.

  • 60-59 î. Hr. respinge invazia celţilor din nord-vest;
  • 55 î.Hr. cucereşte litoralul pontic de la la Olbia(gurile Bugului) până la Appolonia(Bulgaria) şi stăpâneşte oraşele greceşti de la Pontul Euxin;

Teritoriul regatului lui Burebista se întindea:

  • În   nord-vest până în Slovacia.
  • În vest până la Dunărea mijlocie
  • În est până la gurile Bugului şi Marea Neagră;
  • În sud până la Munţii Balcani(Haemus);
  • În nord până la Carpaţii Păduroşii.

Burebista ajunge astfel "stăpânul ţinuturilor de dincolo si de dincoace de Dunăre", devenind "cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia", cum îl numeşte o inscripţie de la Dionysopolis( Bulgaria).

În anul 48 î. Hr. intervine în războiul civil dintre Pompei şi Caesar. Burebista îi promite ajutor lui Pompei însă nu a ajuns deoarece acesta a fost învins de către C. I. Caesar.

   După asasinarea lui Caesar în anul 44 î. Hr., Burebista dispare în condiţii similare în acelaşi an.

Regatul lui Burebista nu dispare dar se menţine în Transilvania.

Se succed la tron:

  • Deceneu
  • Comosiscus
  • Coryllus- Scoriilo
  • Duras
  • Diurpaneus sau Decebal.

VII. Decebal (87-106).

Ultimul rege daca completează sistemul de fortificaţii din Munţii Orăştie, întăreşte cetatea de la Piatra Roşie şi o construieşte pe cea de la Blidaru.

Reorganizează  şi înzestrează  armata cu maşini de război.

Conflictele cu romani.

  1. Războaiele lui  Domiţian(81-96) împotriva dacilor.
  • Sub domnia lui Duras, dacii trec Dunărea şi pătrund în Moesia încercând să înlăture ameninţarea romană.
  • În iarna anului 85/86 împăratul Domiţian restabileşte ordinea în Moesia.
  • Anul 87 generalul roman Cornelius Fuscus pătrunde în Dacia;  este înfrânt şi moare în luptă.
  • În anul 88 generalul Tetius Iulianus înfrânge la Tapae(Porţiile de Fier ale Transilvanie) pe dacii.
  • În 89 se încheie o pace dintre Domiţian şi Decebal, favorabilă lui Decebal care este socotit client al Imperiului Român şi primeşte bani, meşteri şi instructori militari.
  1. Războaiele lui Marcus Ulpius Traian(98-117) împotriva dacilor.

Primul război(101-102).

  • Traian pătrunde în Dacia, înaintează prin Banat şi îi înfrânge pe daci la Tapae.
  • Decebal aliat cu roxolani şi bastarnii atacă garnizoanele romane din Dobrogea în iarna anului 101-102.
  • În primăvara anului 102 romanii reiau înaintarea spre Sarmizegtuza, pătrund în zona Munţiilor Orăştie şi cuceresc cetatea de la Costeşti.
  • În 102 se încheie o pace dintre Traian şi Decebal, umilitoare pentru dacii.

Al doilea război(105-106)

  • Romanii pătrund în Dacia prin trei puncte, unul fiind podul de la Drobeta. Zona centrală este atacată din mai multe direcţii iar cetatea de la Costeşti este din recucerită de către romanii.
  • Sarmizegtusa este asediată îndelung şi cucerită. Decebal se retrage în munţii şi se sinucide pentru a nu prins de către romanii.
  • Dacia este transformată în provincie romană de rang imperial.

DACIA ROMANĂ. ROMANIZAREA

         Romanizarea reprezintă un proces îndelungat, organizat şi susţinut de statul român, prin care populaţiile neromane au preluat şi asimilat limba latină, instituțiile, modul de viață, cultura şi tradiţiile romane.

Condiţiile inerente romanizării au fost:

  • un stadiu incipient de dezvoltare istorică a populaţie neromane;
  • cucerirea militară propriu-zisă;
  • existenţa unor contacte încă dinainte de cucerirea propriu-zisă.

Principalii agenţi ai romanizării au fost:

  • veteranii
  • coloniştii
  • administraţia
  • urbanizarea
  • religia
  • dreptul
  • învăţământul.

Populaţia dacică nu a fost  nimicită după ocuparea Daciei de către romani, ci a fost supusă şi a continuată să trăiască alături de romani.

Dovezii acestei continuităţi  sunt:

  • toponimia şi hidronimia dacica atestată sub dominaţia romană.
  • inscripțiile atesta prezenţa unor soldaţii daci în rândul legiunilor romane sau unităţi romane formate din daci.
  • aproape toate oraşele romane poartă vechile nume dacice - Apulum, Napoca.
  • Hadrian adaugă şi numele de Sarmisegetuza la Ulpia Traiana.

Dacia romană cuprinde Transilvania propriu-zisă(fără colţul de sud-est) Oltenia şi Banatul. Sud-estul Transilvaniei, câmpia munteană, Dobrogea şi sudul Moldovei au făcut parte din Moesia inferior.

Nu au fost ocupate de romani: Moldova(fără partea sudică), Maramureş şi Crişana.

Dacia romană

Împăratul Hadrian  a  împărţită  Dacia în:

  • Dacia Inferior(Oltenia şi colţul sudic al Transilvaniei) cu capitala la Drobeta
  • Dacia Superior( Banatul şi Transilvania) cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
  • Dacia Porolissensis cu capitala la Napoca.

A doua împărțire în timpul lui Antoninus Pius:

  • Dacia Porolissensis
  • Dacia Apulensis
  • Dacia Malvensis.

Apărarea Daciei.

O legiune romană cuprindea  10 cohorte, 30 de manipule şi 60 de centurii. Numărul de soldaţi dintr-o legiune  era de 5000 de soldaţi.  Soldaţii erau numai cetăţeni romani.

Fiind o provincie de graniţă în Dacia au staţionat legiuiniile:

  • I Adiutrix- la Apulum,
  • XIII Gemina la Apulum,
  • V Macedonica  la Troemis şi apoi la Potaissa,
  • III Flavia Felix- la Singidum.

Garnizoanele romane(castre) erau dispuse pe graniţă cât şi în interiorul provinciei( Apulum, Potaissa, Porolissum, Tibiscum).

Viaţa economică şi socială.

- Ramura principală a economie era agricultura.

-  Creşterea animalelor se practica în întreaga provincie.

-  extragerea metalelor: aur la Alburns Maior( Roşia Montană), Ampelum (Zlatna); aramă la Micia; fier la Ghelar, Teliuc; sare şi piatră de construcţie.

-  dulgherit, zidărit, olărit, ţesutul postavului

-  reţea de drumuri făcea legătura între: Ledarta- Tibiscum- Ulpia Traiana Sarmisegetusa- Apulum- Napoca- Porolissum.

Oraşele din Dacia romană erau împărţite în:

  • Municipii: Dierna, Tibiscum, Ampelum, Porolisum. Muncipiul se caracterizeaza printr-un teritoriu propriu, autonomie juridică şi administrativă dar supusă autorităţii centrale romane.
  • Colonii: Ulpia Traiana, Napoca , Apulum, Drobeta.

Viaţa social  în  Dacia romană.

Nucleu clasei politice erau cives romani(cetăţeni romani), urmaţii de agricultori, meştesugari, mici negustori, sclavi.

Viaţa culturală.

  • Se răspândeşte limba şi scrierea latină.( peste 4000 de inscripţii latine)
  • Cultele romane: Jupiter, Diana şi Venus
  • Există şi fenomenul sincretismului care constă în contopirea unor divinităţi asemănătoare, de origine diferită
  • Este răspândit şi cultul cavalerilor danubieni, divinităţi de origine dacică.

Arta este reprezentată de temple, amfiteatre, băi publice(thermae),  villae.

Retragerea romanilor din Dacia.

Datorită migraţiilor goţilor împăratul Aurelian retrage administraţia şi trupele romane din Dacia între ani 271-275(secol al III-lea).

A rămas în Dacia o populaţie romanizată(daco-romani).